sâmbătă, 24 decembrie 2011

Semnificația Dăruirii


Dăruirea este un lucru minunat iar sărbătorile de iarnă sunt cele  mai grăitoare în acest sens. Însă cei mai mulți oameni privesc dăruirea sau actul de a dărui ca pe o obligație. Bucuria tradițiilor de iarnă a început să fie de ceva timp înțesată de conceptele de cadou, preț, produs, bani și reducere. Lucrurile mai importante, precum bucuria primirii sau gestul frumos încep încet să dispară. Ne bucurăm doar dacă dăruim ceva care să facă senzație iar unii se bucură chiar la gândul că îl fac pe cel căruia îi dăruiesc ceva oarecum dator. Câteodată ne este rușine să dăruim lucruri simple, din suflet, pentru că nu sunt pe măsura cadourilor pe care le vedem la ceilalți sau nu au ieșit din cine știe ce vitrină. Mulți copii nu mai știu demult ce este un ursuleț, un set de carioci sau o carte de povești, dar știu ce este un ipod, un laptop sau un telefon mobil de ultimă generație. Și vinovați nu sunt ei pentru că cer, însă sunt învățați așa de către părinți. În dorința părintelui de a oferi ceva cât mai bun copilului său, acesta trece peste factorul sufletesc intrând direct în detalii tehnice și performanțe digitale. Dacă un copil este învățat cu jocurile video mai mult decât cu prezența și iubirea părinților săi, este și normal ca între un cadou simplu și un joc video să îl prefere pe cel din urmă, iar aici părinții nu ar mai trebui să se mire sau să fie deprimați. Așa cum copiii se obișnuiesc cu ceea ce le este promis, la fel sunt și adulții. 

Rar vedem cadouri în care se pune mai mult suflet decât bani. Putem să facem diferența dintre un cadou făcut cu suflet și unul făcut cu cardul după felul în care ne face să ne simțim după câțiva ani de zile. Un cadou făcut pur și  simplu din obligație sau fără intenție va fi uitat, nefolosit, poate chiar confundat, indiferent că este util sau nu. Vom folosi un robot de bucătărie sau un filtru de cafea ani la rând uitând de la cine îl avem sau cu ce ocazie, dacă acesta nu este asociat cu o persoană dragă, cu cineva care ne iubește cu adevărat sau cu cineva care a făcut sacrificii mari pentru a ni-l lua. Dar un cadou mărut, poate ieftin, sau făcut de mâna cuiva va fi întotdeauna prețuit. Poate să fie la fel de inutil ca o ceașcă pictată de un copil sau o carte cu semnificație specială, dar întotdeauna ne vom aduce aminte cine ni l-a dat, când și ce înseamnă pentru noi acel obiect. Într-un astfel de cadou se simte sufletul, iubirea și adevărata dăruire.  Dacă ați oferit ceva, cuiva, de Crăciun, opriți-vă o clipă să vă gândiți ce ați simțit când l-ați dăruit, dacă v-a hrănit pe interior acel sentiment sau dacă v-a lăsat indiferent. Este deajuns să ne punem în locul celuilalt când dăruim ceva, și în acest fel nu vom putea da greș. Gândiți-vă la ce vă bucurați voi și la ce se va bucura celălalt. Dacă vouă vă trebuie un computer nou și v-ați bucura imens la așa ceva, bunica sau bunicul nu vor avea ce să facă dacă primesc un astfel de dar, cum nici voi poate nu v-ați bucura prea mult dacă ei v-ar dărui un cojoc de oaie și o pereche de opinci.
Nu toate persoanele sunt la fel însă, după cum știm, iar unele chiar se uită la preț și la strălucire când primesc ceva. Asemenea persoane vor primi întotdeauna câte ceva și vor fi nemulțumite, așa că nu va trebui să ne îngrijorăm dacă gestul nostru a fost receptat bine sau nu. Dacă dăruim cu inima și darul nostru este subapreciat, nu trebuie să ne mâhnim, ci maidegrabă să deplângem sărăcia sufletească a celui care nu a fost mulțumit. Dăruind sincer și cu toată inima, dăm, câte puțin din noi înșine, însă acest puțin pe care îl dăm nu va împuțina vreodată ceea ce avem. Să nu ne fie frică să pierdem ceva dăruind, sau să dăm cu mai mare strângere de inimă, inima noastră și sufletul nostru pot crește de zeci de ori odată ce am dăruit. Este un mecanism frumos și totodată uimitor să dai din suflet iar acesta să crească!
        Însă nu numai sărbătorile trebuiesc tratate în acest fel. Orice zi poate fi un prilej de dăruire și orice om se poate bucura de ceea ce avem de dăruit. Și niciodată nu veți fi lăsați păgubiți, pentru că cineva acolo sus are grijă de echilibru. Dăruind cu zgârcenie și numai în anumite date calendaristice, veți vedea că nimic bun nu vă vine nici vouă decât câte ceva în acele zile fixe. Dăruind mereu, veți constata că veți primi mereu. Eu mulțumesc de fiecare dată când primesc ceva și întotdeauna sunt uimit când primesc un cadou pe  neașteptate, fără a fi vreo zi specială și fără a-mi fi cineva dator. Dăruiți timp celor care vor să vă vorbescă, indiferent că sunteți liberi sau cât se poate de ocupați. Oferiți ceva de mâncare unui om  flămând, sau o mângâiere celui  care suferă. Oferiți o carte celui care știți că dorește să cunoască, dar nu-și permite acea carte, oferiți o pătură celui care doarme în stradă sau ceva ce vă este cerut. Dăruiți cu sufletul și cu dorința de a vedea acea persoană fericită sau măcar mulțumită, nu cu gândul datoriei. Există  o bucurie anume a dăruirii care nu poate fi explicată însă, nici în acest articol, nici într-o mie de cărți, dar poate fi simțită. Vă doresc să aveți un an plin  de dăruire în tot ceea ce faceți și de ce nu, o viață întreagă în care să cunoașteți acest sentiment.

Niciun comentariu: